Adia

Îmi aduc aminte prima dată când am văzut o bocitoare. Eram la înmormântarea străbunicului meu şi am fugit cu prima ocazie la mama şi i-am spus “Este o babă nebună care cântă !” Şi cânta femeia cu jale, cu lacrimile împreunându-i-se pe bărbie despre cum “te-ai dus Niculiţă, ţi-ai pierdut cheia vieţii şi ai lăsat-o pe Lenuţa a nimănui….”

Nu prea are legătură cu faptul că azi e ziua mea, dar parcă puţin, doar puţin, cântecul de “La mulţi ani” jeleşte anul ce a trecut cu ajutorul unor bocitoare mai tinere care primesc în loc de colivă tort.

Sumbru, ştiu, dar asta-i perioada din an în care mă transform dintr-o persoană roz şi ţopăitoare în una sardonică şi cu ochi de raton. Uit în fiecare an să nu mă machiez şi mă trezesc mereu plângând dintr-un motiv sau altul, sau pur si simplu plângând.

Mi-ar fi plăcut să trăiesc în vremea în care ziua  naşterii conta doar prima data. Acum, an de an mă văd obligată să sărbătoresc faptul că exist în continuare. Aduc mai degrabă un omagiu zilei, decât mie ca persoană. Eu exist în fiecare zi. Data de 12 decembrie, o singură dată.

La mulţi ani 12 decembrie ! Mi-aş dori să nu te mai dezamăgesc în fiecare an.

Ai fost o parte din viaţa mea atâţia ani şi în atâtea feluri, încât acum că nu mai eşti mă simt de parcă mi-am tăiat o mână, un picior sau o bucată de suflet.

Îmi pare rău. Pentru tot. Pentru fiecare moment în care te-am făcut să suferi şi pentru fiecare clipă în care m-ai iubit fără să merit. Adevărul e că nimeni nu s-a mai  comportat  aşa minunat cu mine şi probabil nimeni nu o să o mai facă vreodată. Regret din toată inima că ne-am îndepărtat atât de mult de oamenii care am fost încât am ajuns să ne privim de parcă nu ne-am mai cunoaşte.

Ştiu că eu am fost mereu veriga slabă şi că tu m-ai tras la mal de fiecare dată când am fost sigură că o să ma înec. Aş vrea să pot să-ţi mulţumesc sincer pentru fiecare secundă în care mi-ai permis să fiu o parte din viaţa ta, dar ştiu că n-ai face decât să mă priveşti dispreţuitor. Te înţeleg.

Îmi vine greu să-ţi spun la mulţi ani anul acesta, în calitate de persoană cu un rol nedefinit pentru tine. Acum fie mă urăşti, fie puţin îţi pasă şi din papucii cu care m-ai încălţat nu ţi-am mai făcut urări.

Îţi doresc….fericire. Toată fericirea de care te-am privat eu, înzecită. Îţi doresc succes în tot ceea ce vrei să realizezi, deşi am încredere că o să-ţi iasă oricum. Înţelepciune în toate alegerile pe care le faci şi noroc. De sănătate n-ai nevoie dacă ai noroc, pentru că nu te îmbolnoveşti.

Şi sper….sper ca oamenii din viaţa ta să fie mult mai buni decât am reuşit eu vreodată să fiu. Şi să te preţuiască.

Cu drag,

Cea care cândva conta.

Cum am putea să nu vă vrem pentru mulţi ani de acum înainte ? Şi de ce nu v-am vrea ?

Vă iubim mă, cu toată ticăloşenia voastră.

Vă iubim pentru că ne place să vă purtăm hainele atunci când suntem triste. Vă iubim pentru că, lângă voi, nu mai avem nevoie de scaun pentru a ajunge la raftul de sus. Pentru că ne căraţi bagajele şi pentru că nu spuneţi ce vă stă pe limbă atunci când întârziem trei ore.

Vă iubim pentru că ne protejaţi inocenţa şi delicateţea de înfricoşătoarea lume a tehnicii, astfel încât să nu auzim niciodată de vulgarităţi precum “drivere”, “interfaţă grafică”, “criptare”, sau mai rău, să ne prindă vreun virus!

Vă iubim pentru că ne înşurubaţi la loc uşa de la dulap după ce am fost prea hotărâte să o închidem şi pentru că ne spuneţi când trebuie să schimbăm uleiul la maşină (dacă nu vă pricepeţi să îl schimbaţi chiar voi).

Vă iubim pentru că de dragul de a vedea puţină piele ne-aţi face masaj oricând ne-am pisici pe lângă voi. Vă iubim tendinţele sinucigaşe atunci când vă luăm cu noi la cumpărături, ne amuză ! Iubim şi faptul că oricâte ne-am cumpăra, avem tot timpul mâinile libere, să căutam şi alte lucruri.

Vă iubim pentru că nu sunteţi nebuni să ne luaţi în serios cuvintele “fii sincer!” imediat după ce  vă întrebăm dacă ne-am îngrăşat.

Vă iubim pentru că nu aţi recunoaşte nici picuraţi cu ceară dacă vă e frică de ceva. Ştim că o faceţi în cinstea orgoliului personal, dar nu contează, ne simţim în siguranţă.

Vă iubim pentru că oricât aţi fi de mari şi tari, n-avem nevoie decât de lacrimi pentru a câştiga orice dispută.

Aşa că vedeţi, lumea noastră ar fi mult mai tristă şi mai complicată fără voi.

Să ne trăiţi !

Astazi la 15:40 Lorelay a implinit 18 ani. Fiind o faptura stranie, ea nu a numarat cu nerabdare zilele care o desparteau de independenta.  Din contra, ea ma privea ca un iepure prins in lumina farurilor in timp ce imi spunea “E prea devreme! Prea devreme! Nu-s pregatita sa ma maturizez.”

I-am ascultat grijile, mai intai cu drag, iar spre final exasperata de discursul pe care l-am invatat pe de rost, fiind acum capabila sa bombanesc in tandem cu ea “Ar trebui sa se faca un curs sau ceva. Cum se asteapta sa fiu un adult responsabil peste noapte?! O sa visez  tot ce trebuie sa stiu despre cum sa fiu un om mare?! Daca nu-mi amintesc ce am visat?¿! E prea devreme! Prea devreme!”

Lorelay, te iubesc si iti urez la multi, extrem de multi ani, dar nu ma intereseaza cati ai implinit azi. Nu mai gandi in cifre, ci in senzatii, in sperante nebunesti si in culoarea ta preferata care se schimba atat de des.

Ca si in cartea noastra de suflet o sa iti spun ca “tu, Marico, n-ai sa cresti niciodata!” . O sa iti creasca parul si  unghiile, probabil o sa mai cresti vreun cm in inaltime, dar tu….”Lorelay” cea din tine o sa traiasca vesnic, avand varsta incerta pe care o are in fiecare zi.

Ma indoiesc ca de astazi o sa iti para copilaresc desenul de pe perete, o sa faci mai putine glume si o sa ocolesti o balta in loc sa sari in ea.

Varsta nu conteaza Lorelay…nu trebuie sa fii “om mare” decat atunci cand vrei tu sa fii.Dar, la cum te cunosc eu pe tine, peste 50 de ani tu sa o fii batrana spre care arata copiii cu degetul pentru ca s-a imbracat in turcoaz la biserica. Cu siguranta o sa le rasplatesti obraznicia cu un zambet cald, compatimindu-i pentru ca sunt deja batrani in timp ce tu esti inca tanara.

Fii fericita Lorelay, acesta nu e sfarsitul tragic, ci un nou inceput, plin de vise inca neincropite. La multi ani!