Am fost în două accidente de maşină în viaţa mea. Pe unul l-am provocat şi pe celălalt nu mi-l amintesc prea bine, că eram mică şi s-a întâmplat în drum spre spital, unde mergeam să mă opereze, dar asta-i altă poveste.
Oricum, astăzi era cât pe ce să experimentez altul, dar nu cu maşina, ci cu autobuzul. Vă zic, şi prin Cluj e plin de şoferi care te fac să te simţi fie ca într-un parc de distracţii, fie ca un sac de cartofi într-o remorcă, dar ăsta exagera de-a dreptul. Doamne fereşte să fii încetinit în curbă sau în sensul giratoriu, nici vorbă de aşa ceva ! Ne înclinam toţi ba în stânga ba în dreapta, de parcă ar da cu pietre după noi şi trebuie să ne ferim. Ba mai făceam şi câte o plecăciune de nevoie când punea frână brusc, să nu ia maşina din faţă ca pasager.
Pe cuvânt, avea un stil de a conduce, încât dacă eram într-un film şi l-ai fi oprit poliţia, ar fi arătat disperat către o femeie însărcinată, care ţipă cu faţa crispată de durere şi ar fi zis “Please sir, my wife is having a baby!”
M-am întors spre o prietenă să o întreb dacă mi se pare mie sau conduce extrem de violent, dar n-am apucat să scot decât primele trei cuvinte că mi-a şi fost închisă gura de o zguduitură puternică – ne-am izbit de o bordură ! – şi împreună cu părerea mea, m-am prăbuşit, eu peste cineva şi altcineva peste mine. Am luat şi un cot în coaste, mulţumesc frumos !
Credeţi că s-a învăţat minte ? Fix pix ! Restul drumului m-am priponit în scaunul din faţă de câte ori lua câte o curbă, ca să rămân pe loc pe cât posibil.
Cine ştie, poate aici nu-i pune să-şi facă testarea psihologică atunci când se înscriu la şcoala de şoferi.
Buna Adia, genial blogul tau … chiar imi face placere sa iti citesc gandurile si intamplarile:D . Mersul pe jos face piciorul frumos!.. asa ca o concluzie a intamplari de azi.Bafta!
Andrei, mersul pe jos 8 km, atat cat era distanta parcursa, nu face piciorul piciorul frumos, il face sa doara ! :p
Adevarat:)..Il face sa doara..Frumos blog!:D
Multumesc Andruska, te mai astept >:D
Ce număr a fost… să-l pârâm pe hăbăuc
Stai să vezi cum e la noi în Galați… dacă vrei să te simți precum un sac de cartofi… urcă-te într-un maxi-taxi. Sunt unii șoferi care conduc normal… însă alții… lasă mult de dorit. Dacă ai nimerit din a doua categorie… și ai făcut greșeala să mânânci înainte… înjuri tot drumul.
Dacă lucrurile merg până la ceea ce ai descris mai sus… cineva trebuie să-l reclame pe “minunatul domn”… ca să-i treacă apucăturile de tractorist pe ogor.
Daca n-ar fi acesti soferi nu i-ai aprecia pe ceilalti.
Se poate si mai rau.
)
)
In cazul unui “nenea” scapat la volanul unui tramvai din Cluj.
De fapt, nu stiu cati vatmani din Cluj conduc normal?!
La acela, doamne fereste sa mai ai si bagaj in mana, si sa trebuiasca sa iti faci biletul, si sa nu fie locuri pe scaun.
Cred ca sunt tramvaie tunate special, pentru ca sa nu iti poti composta biletul, iar controlorul sa te inhate
Biletul ca biletul, dar daca esti asa mai inalt, ca mine, mai dai si un cap prin plafon. Masinaria aia oscileaza haotic nu doar pe orizontala, in toate directiile posibile, cu momente rapide frana violenta – acceleratie podea, ci chiar si pe verticala, sare cu tot cu pasageri, parca ai sta pe arcuri
Dumnezeule!!E incredibil asa ceva.I’as fii taiat capul omului acela!
Cred ca “domnul” sofer,sufera de,deficienta mintala SEVERA,pentru ca face asa ceva.
Trebuie concediat de urgenta.
Ce’i drept la mine in Bucuresti nu am vazut asa ceva..mie una nu mi s’a intamplat…
E bine,totusi, ca esti teafara si nevatamata.
APropo,Imi place blogul tau
Oameni buni,oameni rai si soferi.
@S: in Galati toti conduc ca disperatii. ma distreaza cum alearga pietonii pe trecere de parca i-ar astepta ceva premiu pe partea cealalta
@Adia: uneori se impune o frana brusca. barele acelea din troleu sau bus pentru asta sunt. e adevarat ca sunt si cazuri ca si cel descris de tine si uneori lumea se alege si cu lovituri.
interesant, nu pot sa nu spun ca era de asteptat sa ai astfel de experiente in romania si nu crede ca suntem singura tara, mai sunt ticniti si dincolo de granite.
acum o razbunare din parte ta ar fi fost sa ti se faca rau si sa-i faci un cadou gastric prin masina, sa curete, insa ar fi fost pacat de ceilalti pasageri ca saracii nu ar fi avut nici o vina.
oooohh!
fenomenal
si eu o patesc,dar niciodata cu accidente.oricum,stam inghesuiti ca sardinele in maxi ,asa ca nu avem loc nici macar sa cadem unii peste altii:))
Eu cred că mă simţeam minunat în autobuzul ăla
. Data viitoare când mai prinzi un şofer din ăsta, ia călătoria ca pe-o joacă 
.
In Bucuresti era de legenda autobuzul 311! Pasagerii se dadeau din calea lui cu teama cind ajungea in statie, masinile se aliniau cuminti pe banda 1 ca sa poata trece 311, ce sa mai … era un adevarat show sa mergi cu acest autobuz. Iar cind ma intorceam acasa pe la 11 noaptea mergea lejer cu 80-90 km/h intre statii!
Acu’ serios vorbind: probabil ca trebuie sa se intimple si cu autobuzele astea ceva de genul Maternitatea Giulesti pina sa se incadreze si soferii astia in niste limite civilizate. SI nu numai soferii, ci si sefii lor care sa nu crezi ca nu stiu cum sta treaba. Ca doar citesc si ei bloguri
=)) cot in… stai cum era……cot in coaste =)))
sa nu crezi ca rad din cauza “nepastei” abatute asupra ta, istoricesti foarte frumos si acest post mi se pare amuzant rau…..atat am vrut sa adaug